Dan Schwartz
Dan Schwartz, expert în fiscalitate și Managing partner RSM România revine în paginile revistei noastre cu un amplu interviu despre fiscalitatea în România la început de 2026 și despre fiscalitatea în industria jocurilor de noroc – o piață asaltată de o impozitare excesivă și de foarte multe restricții. Neapărat de citit!
Statul a anunțat măriri de taxe de la 1 ianuarie 2026 pentru acea categorie de oameni care mai au curajul, posibilitatea (și nervii necesari) de a mai investi în economia românească: impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%, aplicabil veniturilor realizate începând cu 1 ianuarie 2026, de asemenea, se majorează la 6% impozitele pentru câștigurile de capital de la bursă cu deținere sub un an și la 3% (pentru deținere peste un an). Impozitul pentru investiții în criptomonede sau alte monede virtuale crește de la 10% la 16%. Persoanele Fizice Autorizate (PFA) și activitățile independente plătesc CASS la plafoane majorate (72 de salarii minime brute). Ce efect credeți că vor avea aceste măsuri asupra antreprenorului și investitorului român care este nevoit să dea statului o parte serioasă din ce câștigă, în condițiile în care doar el își asumă riscuri și investește enorm de multe resurse în realizarea acestor venituri, în timp ce statul stă pe margine și nu creează condiții pentru un mediu economic mai predictibil, mai competitiv și mai puțin fiscalizat, și cel mai important NU realizează reformele promise.
Creșterile de impozite și taxe introduse de la 1 ianuarie 2026 sunt mult mai multe și mai apăsătoare decât par la prima vedere. Impozitul minim, chiar redus cu 50%, impozitele speciale datorate de industria petrolieră și de bănci, așa-zisa taxă pe stâlp complet ne-economică și anti investițională, se adaugă la taxele menționate de dumneavoastră. Schimbarea cotei de impozit pe dividende, de exemplu, din 10% în 16% nu generează o creștere de doar 6%, ci reprezintă o creștere cu 60% a impozitului datorat, fapt care, cumulat cu celelalte modificări de fiscalitate, în special cele referitoare la câștigurile de capital, va duce aproape sigur la scăderea apetitului investițional al antreprenorilor români. Investitorii străini sunt relativ protejați împotriva acestei creșteri de impozitare, fie de legislația Uniunii Europene, fie de convențiile de evitare a dublei impuneri semnate de România. Prin urmare, putem vorbi nu numai de o impozitare excesivă a antreprenorilor români, ci și despre promovarea unei concurențe neloiale și discriminatorii pentru aceștia chiar de către Statul român care, cel puțin teoretic, ar trebui să le apere interesele. În plan macro economic, creșterile de taxe introduse din 2026, plus cele legiferate anul trecut, precum și condițiile economice, politice și sociale interne și internaționale dificile, vor avea un impact semnificativ asupra nivelului inflației cu influențe negative imediate în ceea ce privește scăderea puterii de cumpărare a populației. Chiar dacă noile taxe aplicate în context inflaționist vor duce la micșorarea deficitului bugetar în 2026, diminuarea nivelului de trai, instabilitatea politică, socială, legislativă și economică sunt factori de risc în ceea ce privește creșterea economică și presupun posibilitatea apariției unor mișcări sociale de protest și sindicale care, combinate cu ceilalți factori economici și politici, pot genera chiar o modificare în ceea ce privește ratingul de țară al României. Tot acest context poate, în anumite condiții, duce le scumpirea creditului pentru Statul român și la creșterea datoriei publice generată de evoluția necontrolată a dobânzilor de plată.
Taxele locale pe vehicule și pe proprietate au crescut semnificativ la începutul acestui an. Care va fi impactul financiar și psihologic asupra oamenilor care dețin astfel de active?
Taxele și impozitele locale au un specific aparte: ele trebuie plătite la fel de toți contribuabilii indiferent de nivelul de venituri obținute. Din acest motiv ele produc efecte negative în special asupra contribuabililor cu venituri relativ modeste și asupra companiilor mici și mijlocii, care dețin active impozabile cu taxele locale. Pentru persoanele fizice noile majorări de taxe și impozite locale vor genera o diminuare și mai accentuată a puterii de cumpărare și a nivelului de trai și, în cazuri extreme, vor duce la pierderea prin înstrăinăre forțată a activelor respective. Pentru companii, noile taxe locale vor avea, de asemenea, un efect negativ, în cazul microîntreprinderilor înregistrându-se impactul cel mai semnificativ. În plus, pentru companii, la taxele locale asupra bunurilor imobiliare se mai adaugă și așa-zisa taxă pe stâlp generatoare de stagnare economică și dezinteres pentru investiții. Sumarizând, aceste taxe vor contribui la încetinirea ritmului de creștere economică, la creșterea inflației, și la scăderea nivelului de viață al cetățenilor României.
Avem șomaj de 6% (ajustată sezonier) la finalul anului 2025, adică în jur de 500.000 de șomeri, 37-38% din populația activă din România nu muncește. În schimb taxele pe muncă sunt uriașe, probabil printre cele mai mari din UE. Statul încurajează nemunca prin pomenile pe care le acordă sub formă de ajutoare, indemnizații, samd și pedepsește pe cei care muncesc și care investesc sau sunt antreprenori suprataxându-i. Credeți că este o abordare normală, corectă a statului român față de acei oameni care aduc plus valoare în economie, își plătesc taxele și contribuie la bunăstarea generală? De ce credeți că îi este mai ușor statului să taxeze contribuabilul cinstit în comparație cu persoana care depinde de ajutoare sociale și are timp să stea acasă pe tiktok? Mai are putere românul cinstit să suporte aceste nedreptăți?
Într-adevăr, munca este supra taxată în România, principala povară fiscală în cazul veniturilor din salarii fiind generată de contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate care, pe lângă cota ridicată, nici nu sunt limitate la o valoare absolută maximă bine stabilită. Valoarea acestor contribuții sociale este inclusă în salariul brut al angajaților iar dimensiunea lor exagerată nu face altceva decât să mărească artificial prețurilor bunurilor și serviciilor produse și tranzacționate de companiile românești. Este bine cunoscut faptul că în mediul privat salariile se negociază în multe cazuri la nivelul lor net, în acest fel, costurile cu impozitele pe venitul salarial și cu contribuțiile sociale fiind transferate asupra companiilor. Ele se adaugă la impozitele pe capital suportate de antreprenori și contribuie prin includerea lor în prețurile de consum, la menținerea inflației la un nivel ridicat, concomitent cu limitarea capacității concurențiale a companiilor, produselor și serviciilor românești pe piețele internaționale. Din păcate, uitându-ne la cifrele pe care le menționați, se poate concluziona că Statul român acordă o mai mare atenție ajutoarelor sociale decât dezvoltării economice, conducătorii noștri politici fiind probabil preocupați în mai mare măsură de obținerea unui număr cât mai ridicat de voturi la alegeri decât de viitorul României, care nu poate fi asigurat decât prin promovarea de politici economice, fiscale și sociale îndreptate către creștere și dezvoltare economică și socială. Protecția socială este absolut necesară dar ea nu trebuie realizată cu prețul neglijării creșterii economice și dezvoltării. Ea ar trebui asigurată prin intermediul unor măsuri de susținere a mediului privat și a economiei de piață, cum ar fi încurajarea muncii, reducerea birocrației, stimularea concurenței, combaterea evaziunii fiscale și a piețelor informale („negre” și „gri”), menținerea fiscalității la un nivel rezonabil și, concret în cazul contribuțiilor sociale, prin limitarea lor la o valoare maximă, în special a contribuției pentru sănătate,
Așa zisele măsuri de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, în ce mod impactează domeniul gambling din România
Principalele măsuri de austeritate au constat până acum în creșteri semnificative de impozite și taxe, concedieri și diminuări de venituri salariale în sectorul public, fără a asista la o reformă reală a administrațiilor centrale și locale, a companiilor la care statul este acționar majoritar, și la promovarea unor politici fiscale îndreptate către creșterea economică. Aceste măsuri, combinate cu schimbările de legislație în domeniul gambling care au exclus industria reglementată și controlată din localitățile cu un număr de locuitori mai mic de 15,000 vor duce, prin scăderea cantității de lichiditate monetară disponibilă în piață și prin creșterea dificultăților în ceea ce privește accesul la gambling legal, la scăderea cifrelor de afaceri ale organizatorilor de jocuri de noroc, în special a celor mici și mijlocii, și transferul unei părți semnificative din activitate către piața neagră, dominată nu de reguli și reglementări adoptate prin lege, de control al statului și de corectitudine fiscal, ci de înțelegeri și manifestări de tip mafiot, cu efect negativ atât asupra industriei legale și a finanțelor statului cât și în ceea ce privește controlul și combaterea dependenței jucătorilor.
Reglementările legislative din ultimii 3 ani au printre cele mai importante măsuri, măsurile fiscale. Vă rugăm să ne spuneți opinia dvs referitoare la modul în care au crescut sau au scăzut veniturile la bugetul de stat din taxarea gamblingului românesc.
Nu dispun de date statistice care să ajute la obținerea unui răspuns precis la întrebarea dumneavoastră. Ce este cert însă, este că creșterea fiscalității în general și a celei în domeniul jocurilor de noroc în special, nu are cum să contribuie la dezvoltarea business-ului legal și, prin urmare, la creșterea gradului de colectare fiscală prin taxarea gamblingului. Aș putea spune chiar că în zona jocurilor de noroc este probabil ca măsurile fiscale și cele de așa-zisă reformă socială a gamblingului să nu fi adus venituri suplimentare corect și legal colectate la bugetul statului.
Pe lângă impredictibilitatea măsurilor legislative luate în ultima perioadă, acestea au generat costuri imense pentru operatorii de jocuri de noroc. Ne puteți spune care este impactul acestora la acest moment?
Statistic nu vă pot răspunde la această întrebare din cauza lipsei de informație credibilă. Principial însă, costurile mari generate de ultimele schimbări legislative în special în zona fiscalității și a impactului social al jocurilor de noroc (interzicerea lor în localitățile cu mai puțin de 15,000 de locuitori) este probabil să ducă la scăderea profitabilității în industrie, având ca efect imediat diminuarea ponderii activității de gambling legale și mutarea unei părți semnificative din această activitate în zona gri sau chiar neagră a economiei. Din păcate, aceste efecte sunt deja observabile, diverse studii făcute la nivel UE plasând România în rândul statelor membre cu un nivel al piețelor informale (gri și neagră) situat peste media europeană.
Măsurile care au fost luate sau se preconizează a fi luate, credeți că vor diminua partea neagră și gri din gambling?
Așa cum am arătat deja mai sus, este probabil ca măsurile deja adoptate să nu fi fost în măsură să diminueze piața informală ci dimpotrivă, ele au contribuit și contribuie la extinderea piețelor informale. În ceea ce privește măsurile care vor fi luate, nivelul de impredictibilitate legislativă a ajuns atât de ridicat încât cred că nici măcar guvernul nu ar putea spune cu ușurința care sunt acestea și ce efect vor avea.
Există o estimare la acest moment cu privire la cât din partea de gambling este la negru & gri și câtă este la oficial?
Estimarile mele empirice ridică procentul pieței informale la peste 40%.
Analizând ce s-a întâmplat în piața de gambling românească ne puteți da o opinie cu privire la măsurile fiscale care s-au luat dacă au avut un impact pozitiv sau nu?
Răspunsurile la întrebările anterioare ilustrează clar opinia mea: măsurile fiscale adoptate nu au avut un efect pozitiv nici asupra industriei de gambling și nici asupra veniturilor corect și legal colectate la bugetul statului.
În ce mod neclaritatea prevederilor legislative impactează fiscal operatorii de jocuri de noroc?
Lipsa de claritate, ambiguitatea și schimbările frecvente de legislație pot avea efecte devastatoare asupra afacerilor corecte, inclusiv în cazul operatorilor de jocuri de noroc. Ele pot genera erori involuntare produse ca urmare a înțelegerii diferite a normelor fiscale, Aceste erori pot conduce la dispute cu autoritățile fiscale, care de cele mai multe ori ajung în fața instanțelor de judecată. Din păcate, nici aici, în instanțe, nu ne putem aștepta la un tratament și la judecăți uniforme, binecunoscut fiind faptul că în România instanțe diferite pot face judecăți diferite în cazuri cu un nivel de similaritate foarte ridicat, chiar și la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Ce părere aveți despre faptul că renunțarea voluntară la licență și la autorizație este scutită de plata taxelor și de 2 ani de zile se află în legislație și nu a fost aplicată pânâ în acest moment?
Ca principiu general, o astfel de situație este dificil de înțeles. Cred că o discuție cu ONJN și ANAF la nivel de asociații profesionale din gambling, cu sprijinul unor profesioniști în materie de drept civil și fiscal, ar fi foarte utilă. În situații concrete, trebuie, de asemenea, apelat la specialiști în cazul unor dispute cu ONJN sau/și ANAF. Prevederile legale aici par a fi suficient de clare pentru a nu genera confuzie dar, ca în orice speță fiscală, fiecare caz trebuie analizat și judecat în mod individual.
Ce sfaturi aveți pentru operatorii de jocuri de noroc care optat pentru renunțarea voluntară și care până în acest moment sunt obligați să plătească taxe de autorizație și de licență pentru mijloace de joc care nu le operează?
În fiscalitate, sfaturile generale trebuie oferite cu mare atenție. Este știut că în practică fiecare speță fiscală se judecă în mod separat iar judecata profesională trebuie să țină seama de toate elementele și informațiile care au putut sau pot avea un impact fiscal în cazul respectiv. Din motivul acesta, singurul sfat pe care îl pot oferi celor care se consideră nedreptățiți de abordările autorităților fiscale sau de reglementare este să își apere drepturile până la capăt și să nu renunțe nici măcar atunci când totul pare pierdut. Legea, chiar ambiguă, este aceeași pentru toată lumea iar singura șansă ca o persoană să își găsească dreptatea este ca ea să lupte pentru o înțelegere și aplicare corectă a prevederilor legale. Asociațiile profesionale din gambling, profesioniștii în domeniul fiscal și/sau legal pot fi ajutoare importante în această luptă.
Referitor la jocurile de noroc online ce părere aveți despre controlul Curții de Conturi care a stabilit în sarcina operatorilor de jocuri de noroc plata unor taxe peste prevederile legale existente?
Curtea de Conturi este o instituție foarte importantă a statului de drept. Din păcate, în România, ea nu a fost modernizată, reformată și adaptată la nevoile curente pe care Statul român modern le are. Domeniul ei de control este reprezentat de instituțiile statului iar impactul asupra mediului de afaceri privat nu este decât indirect. Prin urmare, și în cazul controalelor inițiate ca urmare a solicitărilor Curții de Conturi, operatorii economici trebuie să ducă o luptă dificilă cu stagnarea și lipsa de reformă și uneori de competența instituțiilor statului român. Dacă Curtea de Conturi a greșit, numai o instanță de judecată poate decide cum s-ar putea corecta greșeala respectivă.
