GABRIEL BIRIȘ: “În 2024 va fi liniște, 2025 ar trebui cu adevărat să ne îngrijoreze”

Gabriel Biriș, avocat, Partener la Biriș Goran SPARL și un reputat fiscalist, a realizat la invitația revistei Casino Inside, o analiză a economiei românești, una măcinată intern de inflație, scăderea investițiilor străine directe, tulburări politice preconizate de cele patru rânduri de alegeri electorale, dar supusă în același timp la acțiuni externe precum preconizata criză economică la nivelul Uniunii Europene sau războiul din Ucraina. Am abordat teme precum inflația, creșterea taxelor de anul trecut și impactul lor în economie, impozitul de 1% pe cifra de afaceri („IMCA”) a companiilor cu venituri de peste 50 milioane de euro anual sau posibila creștere a cursului valutar peste 5 lei/euro.

Ce părere ai despre economia României în acest moment, ținând cont că 2024 este un an electoral?

Cum spuneam și în trecut, economia României pare a merge bine, dar mi-e teamă că acest lucru este datorat, în principal, steroizilor administrați acesteia, atât de către Guvern, care se împrumută masiv pentru a finanța creșterile de salarii și pensii care susțin consumul, cât și de către UE, care a alocat sume semnificative României, sume ce permit în continuare multe lucrări mari de infrastructură, lucrări ce compensează scăderea investițiilor private. 2024 va fi un an în care nu cred ca vom vedea niciun fel de corecții ale marilor probleme ale statului (salarii, pensii, subvenții, etc.), probleme ce apasă din ce în ce mai greu asupra economiei private, de la IMM-uri la companiile mari și foarte mari.

Despre măsurile economice de anul trecut, mai cu seamă cele privind creșterea taxelor și impozitelor în mediul privat. Au avut efectul scontat pentru Guvern? Din ce văd, tot mai caută 20 de miliarde pe undeva…

Guvernele care s-au succedat în ultimii ani par a fi lăsat impresia că pot crește oricât deficitul, că la noi nu va fi decât lapte și miere. Să nu uitam că debutul pandemiei a găsit Romania în postura de singurul membru UE împotriva căruia se începuse procedura de deficit excesiv. A venit mai întâi pandemia din 2020 și excesele știute în ceea ce privește politicile publice, îndeosebi în ceea ce privește impactul bugetar. A urmat mai apoi explozia prețurilor la energie în pregătirea războiului, iar mai apoi războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei, ambele fiind scuza perfectă pentru deficite uriașe. De abia la începutul verii lui 2022 am văzut  primele măsuri de corecție a unor excese fiscale anterioare, corecții clar insuficiente, deși guvernul se laudă că a găsit soluția la toate problemele… După care a venit criza bugetară din primăvara lui 2023, criză care însă nu a fost generată nici de vreo molimă și nici de vreun alt cataclism, ci exclusiv de modul absurd în care a fost construit bugetul pe 2023, supra-estimând veniturile și – în consecință – umflând cheltuielile. Drept urmare, am avut nu una, ci două modificări importante ale Codului fiscal, Legea nr. 296/2023 și mai apoi OUG nr. 115/2023, prin care s-au modificat mai toate impozitele și s-au introdus în plus și unele noi:

• S-au introdus impozitul minim pe cifra de afaceri (în realitate pe venituri) și impozitele suplimentare pentru bănci (2% din venituri) sau companiile din petrol și gaze (0,5% din venituri), ambele nedeductibile. Oarecum surprinzător, în lista companiilor din sectoarele petrol și gaze au fost incluși și comercianții (en-gros și en-detail de combustibili);
• S-a limitat recuperarea pierderilor fiscale la 70% din profit și, în plus, s-a scurtat și perioada de recuperare a pierderilor fiscale de la 7 la 5 ani, deși nu costa nimic să o lungească la 10 ani, în echitate pentru a compensa limitarea nou introdusă;
• S-a majorat impozitul pe venitul microîntreprinderilor de la 1% la 3% și s-au introdus limitări noi, incontestabil necesare pentru a limita abuzul;
• S-a majorat impozitul pe salarii prin introducerea în baza de impunere a tichetelor de masă, s-a limitat scutirea de impozit pe salarii și la IT, au fost eliminate scutirile de la plată CASS pentru angajații în construcții și agricultură;
• TVA a crescut pentru multe din produsele și serviciile pentru care anterior aveam cote reduse. Pentru unele, TVA a crescut de la 5 la 9%, pentru altele de la 9 la 19% sau chiar de la 5 la 19% ;
• S-au introdus accize la băuturile îndulcite, iar accizele armonizate (benzină, motorină, tutun, alcool) au fost majorate.

Pe lângă modificările la Cod (creșteri de impozite sau impozite nou introduse), am avut și alte două modificări majore în ceea ce privește raportările la ANAF. Prima (E -Factura), a produs deja foarte multe probleme în special contribuabililor mici și mijlocii la începutul anului. A doua, (RO E-Transport) estimez că va crea un haos încă și mai mare la mijlocul anului.

Inflația, care rămâne în continuare o problemă a economiei ce sărăcește populația, dar care convine autorităților, rămâne în prim-planul economiei.

Da, așa cum explicam anterior, în 2022 și 2023 guvernul a fost în mod cert marele câștigător al creșterii inflației, în special al creșterii de preț la gaze, creștere din care guvernul a încasat efectiv peste 90%. În 2024 avem însă 4 rânduri de alegeri, iar avantajul din 2022 și 2023 se întoarce ca un bumerang. Presiunea pusă pe buget de acceptare a multora dintre revendicările bugetarilor, plus cea incredibil de mare pusă pe buget de noua lege a pensiilor este foarte probabil că va agrava deficitul bugetar. Ce ar trebui cu adevărat să ne îngrijoreze este 2025. În 2024 se vor găsi „soluții”, mai ales daca extremiștii vor lua procente mari la prima rundă de alegeri. Iar acest lucru este foarte probabil să se întâmple, mai ales dacă euro-parlamentarele nu vor fi comasate cu localele…

Impozitul de 1% pe cifra de afaceri („IMCA”) a companiilor cu venituri de peste 50 milioane de euro anual va duce la fărâmițarea companiilor? Ce va câștiga Guvernul din această aberație fiscală?

Corect spus “aberație”…

Nicăieri în lumea asta nu se impozitează rulajul unei companii, ci profitul.

Nicăieri în lumea asta o companie nu datorează impozit pe profit (pentru că asta este IMCA de 1%, un impozit minim pe profit) atunci când, din varii motive compania înregistrează pierdere.

Am spus și o repet: impozit minim este – împreună cu Split TVA – cea mai toxică măsură adoptată în legislația fiscală de când lucrez eu în domeniu (29 ani). Cum Split TVA (2017) nu a apucat să intre în vigoare, IMCA va deține titlul absolut în domeniul toxicității. Spre deosebire de Split TVA care – dacă intra în vigoare bloca pur și simplu totul și trebuia corectat imediat – IMCA este o otravă care nu ne va omorî instant (se vede asta deja), ci încetul cu încetul. Vom observa cum companiile devin din ce în ce mai mici, cum unele își vor muta activitatea în alte state și ne vom mira că nu mai vedem noi investiții mari în România. Iar peste 2-3 ani, când decidenții de atunci (cel mai probabil aceiași ca cei de astăzi) vor realiza în ce belea ne-au băgat pe toți (inclusiv pe ei), „înțelepții” pe ale căror sfaturi s-au bazat când l-au introdus (aceiași care au stat și la baza Split TVA!), va fi destul de greu să se corecteze efectele…

Ce va câștiga Guvernul? Ne-a spus-o deja ministrul liberal de finanțe: cam 1 miliard de euro în 2024. Adică, nici o zecime din cele 12 miliarde de euro (zic eu) cât va fi GAP-ul de TVA în 2024…

În acest moment se vorbește des de stagnare și chiar de recesiune în mediul economic de la noi. Ce crezi că va fi anul acesta și spre ce ne îndreptăm în 2025?

Anul acesta va fi liniște, avem alegeri. În 2025 vom avea mult zgomot. Sau poate nu, nu avem cum ști azi, sunt mult prea multe variabile. By the way, cine va fi Președinte? Nu știm nici măcar cine candidează, ceea  ce e un pic ciudat…

Euro probabil va depăși 5 lei, iar creditele în continuare sunt prea scumpe. Cum va afecta acest lucru economia?

Euro peste 5 lei va fi cea mai puțin proastă veste anul acesta. Inflația masivă din ultimii ani, semnificativ mai mare decât inflația în Zona euro, coroborată cu o stabilitate remarcabilă a cursului euro/leu a făcut ca în realitate leul nostru să se aprecieze masiv față de euro. Acest lucru e bun pentru cei care își fac vacanțele în străinătate sau pentru cei care importă, dar nu pentru producătorii locali, mai ales pentru cei care mai și exportă. Pentru aceștia din urmă, deprecierea leului ar fi o veste bună. Și nu vorbesc aici de o creștere de la 4,97 la 5,01, pentru că o astfel de creștere nu înseamnă nimic, decât poate multe titluri în media…