
Cei mai mulți străini posesori ai unui drept de ședere temporară în scop de muncă în România provin din Nepal – 21.156 persoane, Sri Lanka – 15.403 persoane sau India – 8.392 persoane
Avem plăcerea de a vă oferi un interviu extrem de interesant cu doamna Inspector principal de poliție, Cristea Maria Sorina – purtător de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a României în care domnia sa ne-a răspuns la câteva întrebări legate de activitatea Inspectoratului General pentru Imigrări pe fondul creșterii numărului de imigranți din țara noastră.

Dacă ne puteți spune cele mai importante prerogative ale polițiștilor de la imigrări? Care este principalul scop al muncii lor?
Inspectoratul General pentru Imigrări este structura de specialitate a administraţiei publice centrale, cu atribuţii pentru implementarea politicilor României în domeniile migrației, azilului, al integrării străinilor şi a legislaţiei relevante în aceste domenii.
Atribuțiile polițiștilor de imigrări sunt stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 639 din 20 iunie 2007, privind structura organizatorică şi atribuţiile Inspectoratului General pentru Imigrări, cu modificările și completările ulterioare. https://igi.mai.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/HG639DIN2007.pdf
Principalul scop al muncii polițiștilor de imigrări este de a asigura securitatea națională prin prevenirea și combaterea imigrației ilegale și protejarea drepturilor imigranților, refugiaților și solicitanților de azil.
Vă rog să ne comunicați câteva lucruri despre echipa Inspectoratului General pentru Imigrări. Câți oameni sunt în această echipă? Cum este împărțită din punct de vedere teritorial-administrativ?
Inspectoratul General pentru Imigrări este condus de un inspector general, numit prin Ordin al Ministrului Afacerilor Interne, sprijinit, în prezent, de un inspector general adjunct. Unitatea noastră este organizată la nivel central şi teritorial. La nivel central, Inspectoratul General pentru Imigrări are în componenţă direcţii, servicii şi alte structuri funcţionale, iar la nivel teritorial, este împărțită în structuri funcţionale, regionale sau judeţene. În prezent, din totalul de posturi prevăzute, sunt încadrate aproximativ 79%.
Care este numărul străinilor aflați pe teritoriul României cu permis de ședere și/sau cu permis de muncă? Care sunt țările lor de proveniență cu precădere? Și pentru ce tipuri de muncă le este autorizată șederea pe teritoriul României?
Numărul total al străinilor posesori ai unui drept de ședere temporară în scop de muncă valabil la data de 31 mai 2024 este de 80.862 de străini. Aceștia provin din țări precum Nepal – 21.156, Sri Lanka – 15.403, India – 8.392, Turcia – 6.642, Bangladesh – 5.650, Pakistan – 2.788, Republica Moldova – 2.437, China – 2.429, Vietnam – 2.329, Filipine – 1.957, iar diferența sunt din alte state.
Câte tipuri de permise de muncă și de ședere există? Pe ce perioade? Care sunt condițiile pe care un străin le are de îndeplinit pentru a muncii pe teritoriul României?
Încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României se realizează în conformitate cu Ordonanța nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare. https://igi.mai.gov.ro/wp-content/uploads/2024/04/ORDONANTA-nr.-25-din-26-august-2014.pdf
De asemenea, condițiile care trebuie îndeplinite, precum și perioadele pentru care se poate acorda prelungirea dreptului de ședere temporară sunt prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002, privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare. https://igi.mai.gov.ro/wp-content/uploads/2024/06/ORDONANTA-DE-URGENTA-nr.-194-din-12-decembrie-2002-1.pdf

Ce se întâmplă cu persoanele care solicită drept de ședere sau/și de muncă pe teritoriul României și apoi încearcă să treacă fraudulos granița cu gândul de a pleca într-o altă țară din Occident? Care sunt rigorile legii în aceste cazuri?
Străinilor care sunt depistați în tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României, le sunt incidente prevederile art. 262 din Codul Penal, fiind totodată, dispusă măsura returnării acestora în conformitate cu art. 81, alin (1)1 și (2)2, lit. a din Ordonanța de Urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002, privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Vă rugăm să ne comunicați ce se întâmplă cu persoanele care au solicitat drept de muncă pentru o meserie/un job, să zicem bonă și apoi se răzgândesc și își deschid de exemplu, un restaurant?
Persoanele fizice pot desfășura activități economice pe teritoriul României, individual sau independent, ca persoane fizice autorizate ori ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale numai în condițiile prevăzute de Ordonanța nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare. Acest act normativ reglementează accesul la activitățile economice din economia națională astfel cum sunt prevăzute în Codul CAEN, procedura de înregistrare în registrul comerțului, de autorizare a funcționării și regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități economice, precum și al întreprinderilor individuale și familiale.
Înființarea societăților cu răspundere limitată este reglementată de Legea nr. 31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 4 din Ordonanța de Urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002, privind regimul străinilor în România, “străinii aflați pe teritoriul României sunt obligați să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul României”.
De asemenea, una dintre condițiile generale pentru prelungirea dreptului de ședere temporară prevăzută la art. 50 alin. 2 lit. d din actul normativ menționat anterior, este aceea ca străinul să solicite prelungirea dreptului de şedere pentru acelaşi scop pentru care i s-a acordat viza de lungă şedere sau i s-a prelungit dreptul de şedere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu excepţia membrilor de familie ai cetăţeanului român sau ai străinului beneficiar al unui drept de şedere pe termen lung, dacă solicită prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, a străinilor care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de muncă, precum şi a străinilor care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară cu aplicarea art. 64 alin. (5) din același act normativ.
În consecință, pentru desfășurarea unor activități care se circumscriu altui scop decât cel pentru care străinului i s-a prelungit dreptul de ședere temporară în baza căruia se află pe teritoriul României, exceptând prevederile art. 50 alin. 2 lit. d amintit, este necesar ca acesta să obțină o nouă viză de lungă ședere corespunzătoare noului scop și implicit, să își reglementeze dreptul de ședere temporară în România în condițiile impuse de legislația în vigoare.
Ce se întâmplă dacă o persoană realizează o infracțiune pe teritoriul României în perioada de ședere și se sustrage de la aplicarea legii?
Polițiștii din cadrul instituției noastre nu au calitatea de organe de urmărire penală, sens în care competența de investigare a infracțiunilor comise de străini revine Poliției Române sau, după caz, Poliției de Frontieră. În măsura în care polițiștii de imigrări constată infracțiuni comise de străini sau de cetățeni români în legătură cu regimul străinilor în România sesizează de îndată organele de urmărire penală.
Câte activități specifice de control au fost desfășurate de polițiștii de imigrări, la nivel național în ultimul an de zile? Care au fost rezultatele? Care au fost principalele realizări ale Inspectoratului General pentru Imigrări în ultimul an de zile?
În anul 2023, Inspectoratul General pentru Imigrări a asigurat managementul șederii pe teritoriul României a 202.318 de cetățeni străini, peste 70% din totalul străinilor cu drept de ședere valabil la 31 decembrie 2023 erau cetățeni ai unor state terțe. Străinilor le-au fost emise 101.240 de avize de angajare. 24.349 solicitări de viză depuse de străini la misiunile diplomatice din străinătate şi transmise spre avizare de către Ministerul Afacerilor Externe au fost înregistrate.
Au fost depistați în situații ilegale 5.129 de străini, ca urmare a celor 14.919 acțiuni efectuate la nivel național, atât cu forțe proprii, cât și în cooperare cu structuri cu atribuții în domeniu.
Pentru neregulile constatate au fost aplicate 12.426 de sancțiuni la nivel național, valoarea totală a acestora fiind de 7.995.050 de lei.
De asemenea, 3.986 de decizii de returnare au fost emise și 1.222 de persoane fiind îndepărtate sub escortă.
Au fost soluţionate 5.566 cereri de protecţie internaţională în etapa administrativă şi a fost acordată o formă de protecţie în 933 de cazuri, dintre care 491 – statut de refugiat şi 442 – protecţie subsidiară.
Ce înseamnă o “decizie de returnare” și cum se aplică ea?
Decizia de returnare constituie actul administrativ prin care Inspectoratul General pentru Imigrări constată şederea ilegală pe teritoriul României a străinului şi stabileşte obligaţia acestuia de returnare, precum şi termenul pentru plecarea voluntară. Acesta se pune în aplicare în conformitate cu prevederile art. 81 – 1066 din Ordonanța de Urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002, privind regimul străinilor în România.
Care sunt principalele obiective ale Inspectoratului General pentru Imigrări pe termen mediu și lung?
Activitatea de prevenire și combatere a migrației ilegale, a muncii nedeclarate a străinilor în România, precum și accesul neîngrădit la procedura de azil, sunt în continuare priorități ale polițiștilor de imigrări, în vederea creșterii gradului de siguranță al cetățeanului.
Inspectoratul General pentru Imigrări
Strada Lt.col. Marinescu Constantin nr. 15A, Sector 5, Bucureşti
fax: 021.410.75.01 e-mail: igi@mai.gov.ro