Traian Bădulescu
Pe plan extern, Grecia, Bulgaria și Turcia rămân destinațiile de top ale turiștilor români
Vă propunem un interviu cu Traian Bădulescu, expert în turism, în care am abordat tematici ce țin de apropiata începere a sezonului estival 2025, unde le place românilor să își facă vacanța de vară în exterior, ce puncte forte încă neexploatate avem, despre potențialul Bucureștiului ca destinație de city break, am discutat despre promovarea în turism și multe altele.
Cum credeți că va fi vara aceasta din punct de vedere turistic pentru România? Mai bună, mai profitabilă pentru operatorii din turism ca cea din 2024? Credeți că turiștii vor fi mulțumiți cu ce vor găsi pe litoral anul acesta?
2025 se anunță un an normal din punct de vedere turistic pentru români, cu o creștere a cererii mai ales pe partea de outgoing – destinații externe.
Pe partea de incoming, eliminarea granițelor terestre nu doar că facilitează turismul, dar aduce și beneficii economice semnificative. Unitățile de cazare din zone turistice precum litoralul românesc, stațiunile montane de pe Valea Prahovei, Predeal și Poiana Brașov, Brașov, Transilvania ca regiune dar și București vor beneficia de o cerere mai mare. Turiștii străini pot descoperi tradițiile și peisajele pitorești din satele românești fără constrângeri de mobilitate. Restaurantele, cafenelele, și magazinele locale vor beneficia de un flux mai mare de turiști. Însă avem nevoie de un buget mult mai mare de promovare, de 30 de milioane de euro anual (investiție care ar putea genera miliarde de euro în plus la buget în următorii ani), de strategii coerente de promovare și de un secretar de stat care să fie specialist în turism.
Legat de litoralul românesc, anumiți touroperatori au înregistrat creșteri mai ales pentru perioada de oferte early booking (octombrie – februarie). Din cauza înjumătățirii valorii voucherelor de vacanță, turismul intern (deci circulația românilor în propria țară) va stagna în cel mai fericit caz. Litoralul românesc are ca ”amenințare” direct litoralul bulgăresc și litoralul Greciei, în special partea nordică (Halkidiki, Olympic Beach, Paralia Katerini, Thassos), datorită desființării granițelor. Un avantaj pentru litoralul românesc este acela că TVA în Bulgaria s-a mărit de la 9 la 20% pentru restaurante, inclusiv cel al hotelurilor. Din fericire, în România încă nu avem presiuni fiscal majore la început de an. Aceasta cu excepția hotelurilor all inclusive din Bulgaria, unde TVA rămâne la 9%. Oricum, 80% dintre turiștii români aleg pe litoralul bulgăresc hoteluri all inclusive.
Unde credeți că-și vor face românii vacanțele în afara țării în această vară?
Pe plan extern, Grecia, Bulgaria și Turcia rămân destinațiile de top ale turiștilor români. În 2024, aceste țări au primit împreună, cei mai mulți turiști români, iar tendința este de creștere pentru 2025. Grecia rămâne cea mai solicitată destinație de către români, urmată îndeaproape de Turcia și de Bulgaria.
Intrarea României în spațiul Schengen terestru a generat o creștere semnificativă a rezervărilor early booking în prima parte a anului, față de aceeași perioadă a anului trecut. Eliminarea controalelor de frontieră facilitează accesul rapid în destinațiile preferate din Bulgaria și Grecia, stimulând tot mai mulți turiști să-și planifice vacanțele din timp. Deși estimăm o creștere generală a circulației turistice a românilor, cea mai mare ascensiune a numărului total de rezervări față de 2024 va fi pentru Bulgaria și Grecia, țări cu care nu mai avem granițe.
Alte destinații căutate sunt Spania, Italia, Malta, Cipru, dar și Tunisia și Egipt în nordul Africii. Egiptul este căutat datorită tarifelor mai mici, însă în sezonul estival, în special în stațiunile de la Marea Roșie, este extrem de cald.
De asemenea, sunt mulți români care optează pentru circuite, pornind de la țările europene până la circuite care îmbină țări din Extremul Orient, Africa sau America Latină.
Vara este o perioadă bună pentru city break-urile în marile orașe europene, în general prețurile fiind mai mici și mai flexibile la hoteluri. Aceasta deoarece perioadele de vârf, aglomerate, în marile orașe, sunt primăvara și toamna, când au loc evenimente, târguri, congrese. Ca atare, și gradul de ocupare este mai mare iar tarifele mai ridicate.
Sunt români care aleg și destinații exotice, precum Zanzibar, Thailanda, Mauritius, Maldive sau Bali, deși pentru majoritatea destinațiilor amintite perioadele optime sunt în prima parte a anului și toamna.
Care credeți că sunt punctele forte ale turismului românesc neexploatate încă?
Pot spune, atât din experiența mea, cât și din discuțiile cu nenumărați profesioniști străini din turism, că România are un paradox: gradul de satisfacție la plecarea din țară este mult mai mare decât gradul de așteptare la sosire. Dar nu ne promovăm suficient. Nu suntem încă o destinație atractivă deși am merita pe deplin și am avea cu ce. Străinii apreciază autenticitatea, gastronomia, turismul rural, Delta Dunării, care chiar este unică în Europa, obiectivele din patrimoniul UNESCO. De asemenea, apreciază că România este o țară cosmopolită, sigură, cu oameni primitori și ospitalieri. Mulți români vorbesc limbi străine, în special engleza, aspect mai rar întâlnit în alte țări mai la vest. București și alte mari orașe au viață non stop, pornind de la evenimente culturale până la ”night live” și inclusiv pe litoral, un atu îl reprezintă distracția – concerte, festivaluri, cluburi. Altfel, litoralul românesc este destul de mic – 80 de kilometri în circuitul turistic, deoarece excludem Delta Dunării – și, este o realitate, sezonul este scurt, 3-4 luni, deoarece nu ne ajută clima.
Avem nevoie de produse turistice bine conturate care să fie promovate puternic pe piețele externe. Legenda lui Dracula, Drumul Vinului (stăm din ce în ce mai bine la acest capitol), tururi culturale și gastronomice, ar merita să fie mult mai agresiv promovate.
Una dintre principalele regiuni turistice ale României insuficient promovate o reprezintă arealul Dunării, cu excepţia Deltei Dunării, care deja este inclusă în circuite şi programe și a zonei Cazanelor, considerată drept cel mai impresionant peisaj riveran montan din Europa. Puțini știu că şi Bucureştiul este oraş din arealul dunărean, putând fi considerată capitală la Dunăre. Aceasta deoarece orice localitate aflată la cel mult 70 de kilometri de fluviu beneficiază de acest statut.
Dintr-un total de 2860 de kilometri, 1050 trec prin România. Este bine de ştiut că România este membru fondator al Asociaţiei de promovare a ţărilor dunărene – „Die Donau”. Dunărea este cel mai popular fluviu european dar şi mondial dedicat croazierelor. Ocupă 36% din segmentul de piaţă internaţional al croazierelor fluviale, fiind urmată de Nil, cu 31%.
România ar trebui să valorifice imensul potențial turistic al anumitor zone, iar Dunărea este un obiectiv adeseori uitat. Cursul Dunării prin partea de sud a țării până la despărțirea în cele trei brațe și vărsarea în Marea Neagră este unul plin atât de obiective turistice mult prea puțin exploatate, cât și de comori ascunse. Orașele și localitățile de la malul Dunării au un farmec și o cultură aparte, acestea fiind orașe port, orașe și sate pescărești, localități în care timpul curge lin ca și apele dunărene.
Sunt unitățile de cazare scumpe în România, dacă ne raportăm la ce servicii oferă?
Nu aș spune. Avem, precum în orice țară, prețuri pentru toate buzunarele. Prețurile hoteliere se raportează și la economia țării, la nivelul de trai și la cerere. În marile orașe, cererea este mare. Așa cum este și pe litoral strict în vârful de sezon.
Și în București, sunt hoteluri de 5 stele unde o noapte de cazare poate costa și doar 80 de euro camera dublă, cu mic dejun, și hoteluri de 4 stele de lanț internațional unde noaptea de cazare poate ajunge și la peste 100 de euro camera cu mic dejun. Deja, în marile orașe, hotelurile de lanț internațional ”dictează” tarifele, în funcție de cerere și ofertă. Iar aceste tarife nu sunt stabilite neapărat de români.
Încă sunt apartamente sau hoteluri de 3-4 stele unde un turist poate achita doar 50 de euro per cameră, dar și apartamente sau hoteluri de 4-5 stele unde cazare poate costa între 100 și 250 de euro per cameră, pe noapte. Depinde mult de structura de cazare, de zonă, de calitate. Să nu uităm că în mari orașe europene precum Londra sau Paris, rar găsești cazare centrală sau semicentrală sub 200-300 de euro camera per noapte.
În special în marile orașe, serviciile sunt de calitate, iar aici un rol l-au avut și hotelurile de lanț internațional, care au creat o competiție și au ridicat standardele. O mare problemă a fost cea a personalului, în special pe litoral și în zonele turistice care depind de sezon, dar nu numai. Această problemă a fost rezolvată, în mare parte, datorită afluxului de angajați din țări din Extremul Orient precum Nepal, Sri Lanka sau Vietnam, ideali pentru serviciile Horeca. Este foarte bine. Orice mare țară turistică are mulți angajați expați. Dacă mergem în Italia, Spania, Franța, Marea Britanie, vom vedea că o mare parte din angajați sunt din Europa Centrală și de Est sau din Asia.
Din ce cunoașteți a ajuns Bucureștiul o destinație de city break pentru turiștii europeni? Ce puncte forte are capitala noastră și ce minusuri?
Bucureştiul este un oraş din ce în ce mai interesant, oferă şi foarte multe oportunităţi de distracţie, de cultură, preţurile sunt foarte bune, avem din ce în ce mai multe festivaluri, inclusiv în stradă, o viaţă aproape non-stop, nu în multe oraşe găseşti şi după 12 noaptea magazine deschise, cluburi, restaurante. Deși predomină în continuare turismul de afaceri și evenimente, circa 40% dintre turiștii Capitalei vin pentru city breakuri sau circuite ale României. Bucureștiul primește an de an peste 2 milioane de turiști, dintre care minim 60% sunt străini. Deci cam jumătate dintre turiștii străini care aleg România petrec măcar o noapte de cazare în București. Menționez că turist este considerat cel care petrece minim o noapte de cazare la o structură de cazare clasificată.
Firește, ca puncte de atracție avem muzee, și aici aș specifica Muzeul Satului, dar și Muzeul Antipa, de Științe Naturale, Palatul Parlamentului, care chiar este unic în lume, fiind cea mai mare clădire administrative civilă din lume, Centrul vechi, Ateneul Român și altele.
Ca minusuri, București nu are încă o organizație puternică de promovare. București are nevoie de o Organizație de Management al Destinației (OMD), înființată pe baza unui parteneriat public – privat. De asemenea, București are nevoie de un brand turistic, o imagine care să le sugereze turiștilor de ce să vină aici în mod concret, și de o campanie de promovare puternică. Din păcate, alte orașe mai mici au luat-o înaintea Bucureștiului strict ca promovare turistică, și aici enumăr Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara și până și Craiova în decembrie, cu piața ei de Crăciun foarte bine promovată.
Aeroportul Otopeni (Henri Coandă) e principala poartă de intrare în România. Credeți că se prezintă bine aeroportul nostru în acest moment sau mai avem de lucru? Dvs ce ați îmbunătății la el și în general la infrastructura de transport a țării pentru a avea un turism de calitate?
Stăm bine la capitolul aeroporturi internaționale modernizate, avem în toată țara 16 la ora actuală. Cel mai recent fiind Brașov. Important e să avem și cât mai multe curse aeriene. Aeroportul Otopeni (Henri Coandă) are nevoie de dezvoltare permanentă, poate și de un nou terminal precum și de modernizarea pistelor pentru a primi și avioane gen Boeing 747 sau Airbus 380. Încă sunt de părere că București poate deveni un hub regional, inclusiv prin aeroport. Dar este nevoie de investiții. O bilă albă pentru Aeroportul Otopeni o constituie sistemul touch screen de comandă taxi – vin taxi-uri de firmă, în câteva minute, la tarifele obișnuite, normale. Sunt alte aeroporturi mari internaționale care nu au așa ceva.
La infrastructura de transport avem nevoie de promovare și de contracte cu cât mai multe companii aeriene pentru aeroporturi. Dau un exemplu – dacă ar exista o cursă directă Varșovia – Timișoara (pentru București există, firește), ar crește vizibil numărul de turiști polonezi pentru Timișoara.
Avem nevoie și de mult așteptata rețea de autostrăzi. Se pare că în câțiva ani vor fi minuni. Să vedem. O rețea de autostrăzi ar sprijini mult circuitele turistice. Un autocar ar putea ajunge din București în Maramureș sau Bucovina în 3-5 ore, și apoi, firește, ar urma vizitele aprofundate, în zonă, circulându-se pe drumurile naționale, care sunt de calitate de la o vreme dar cu un sens pe direcția de mers.
Credeți că avem suficiente puncte de atracție în România pentru turiștii străini și români? Alții, în afara țării, construiesc Oceanografe sau Parcuri de distracție gen Disneyland. Noi facem stadioane/săli de sport de multe milioane de euro în comune sau în orașe foarte mici și fără echipe de fotbal. Ce părere aveți?
Da, multe investiții au fost făcute fără o strategie. Consider că și vestitul ”Dracula Park” ar fi fost un succes dacă proiectul ar fi fost implementat cum trebuie. Turiștii anglosaxoni, în special cei din SUA și Canada, ar fi fost extrem de interesați de un asemenea proiect. Legat de ce înseamnă parcuri de distracție sau alte atracții similare, amintesc de Therme Balotești, care atrage foarte mulți străini, sau de Dino Park Râșnov ori de Sanctuarul de la Zărnești, unde se află cea mai mare populație de urși din Europa, alături de alte animale care pot fi observate. Avem din ce în ce mai multe parcuri de distracție și de aventură care merită promovate, dar în afară de Therme pe nișa ei, nu avem încă parcuri de distracție comparabile cu Disneyland ori Legoland.
Ce știți de investițiile în turismul românesc? Am auzit că la munte se va construi în câțiva ani un Kempinski în Poiana Brașov…Mai aveți cunoștințe și de alte investiții majore în țara noastră din partea operatorilor români sau străini?
Avem mai multe hoteluri de lanț internațional care au venit sau urmează să vină. Aș menționa și Corinthia Grand Hotel du Bulevard din București, recent inaugurat, Swissotel din Poiana Brașov și curând București… În București și alte mari orașe din țară se vor extinde lanțuri internaționale precum Hilton, Radisson sau ACCOR cu hoteluri construite de la zero ori hoteluri rebranduite.
Însă menționez că marea majoritate a proprietarilor acestor hoteluri sunt români. Doar managementul, respectiv brandul, sunt internaționale. Din păcate avem puțini investitori străini în turism. Iar majoritatea investitorilor sunt din țări din regiune (foarte bine), precum Polonia (în agenții de turism precum Litoralulromanesc.ro), Lituania (în hoteluri din București precum Marmorosh, Moxy sau DoubleTree by Hilton, toate în Centrul Vechi) ori Ungaria (lanțul Danubius) – Dar ca idee, nu am reușit să atragem investitori din țări ale Europei Occidentale, SUA etc. Partea bună e că investitorii din țările din jur ne cunosc, cunosc realitățile și au încredere.
Cum vedeți turismul românesc în următorii 5 ani? Se va schimba ceva? Mă gândesc în special la modelul de business care mie unul mi se pare perimat…
Sincer, foarte multe nu cred că se vor schimba dacă nu se vor întâmpla anumite ”minuni”. Să avem, în sfârșit, o Organizație de Management al Destinației (OMD) la nivel național, bazată pe un real parteneriat public-privat, să avem 20-30 de milioane de euro fonduri anuale de promovare, nu 2 milioane cât avem în prezent, gestionate transparent și de către specialiști, organizații, public-privat.
Da, dacă acum avem peste 2 milioane de turiști străini, în 5 ani vom depăși poate 3 milioane. Sau ne vom apropia de 4 deși nu sunt așa de convins. România poate primi și acum fără probleme între 7 și 10 milioane de turiști străini, cu toată infrastructura pe care o avem acum! Dar dacă promovare nu e… Nimic nu e.
